Savuram cozonaci de toate tipurile ,impletiti sau simpli ,umpluti sau mai putin, cu nuca sau rahat, cu cacao si stafide , moldovenesti sau oltenesti, cumparati din supermarket, cofetarii sau primiti de la bunica, insa putini stim povestea lor.
In zilele noastre dictionarul ii spune prajitura sau produs alimentar, dar dictionarele vechi il numeau, ca si-n popor , paine dulce,dospita, framantata cu unt , oua si zahar.
Cozonacul este o prajitura traditionala romaneasca,nelipsita de pe mesele romanilor de Paste si Craciun,dar in aceeasi masura este si un desert bulgaresc , kozunak , dar si un produs de patiserie italiana , „panettone”.
Cozonacul in istorie
Egiptul antic a lasat dovezi si a dezvoltat adevarate pasiuni pentru gatit. Egiptenii au inovat metode sigure de a gati si primele forme de cuptoare in care pregateau varietati de feluri de paine , indulcite cu miere si servite pe post de deserturi.
Grecii pregateau un fel de cozonac cu branza indulcit cu miere si nuci numit „plakous”.
Romanii au creat primele forme de cozonac umplut cu stafide si nuci , sau cu fructe uscate.
„Libum” era cozonacul micut folosit ca si ofranda adusa zeilor. „Placenta”, o alta ofranda adusa zeilor , mai speciala, era un cozonac mai elaborat. Umplutura consta in branza si stafide sau cu nuci (pasca din zilele noastre) . Acesta era servit obligatoriu alaturi de un vin dulce.
Controversata regina a Frantei, Maria Antoaneta , a ramas in istorie cu fraza „Daca n-au paine, sa manance cozonac”. In vremea aceea Franta se confrunta cu o stare de foamete, iar ironia reginei nu a fost bine primita.
In 1718 o autoare a unei carti de bucate din Marea Britanie , a consacrat printr-o reteta , forma cozonacului din zilele noastre. Autoarea a recomandand coacerea in forme lungi si mai subtiri.
Cozonacul romanesc
Aluatul cozonacului romanesc contine cam aceleasi ingrediente in toate zonele tarii. Principalele ingrediente ale acestuia sunt : faina, laptele, ouale, untul, drojdia. Pentru gusturi mai aromate si placute se mai adauga coaja rasa de portocala sau lamaie.
Umplutura cozonacilor romanesti poate contine nuca, alune, mac, stafide, rahat turcesc, fructe zaharate (confiate), branza dulce ( pasca pregatita de Pasti), cacao, marmelada sau combinatii ale acestor ingrediente: nuci si mac, nuci si cacao, nuci si rahat, nuci, stafide si rahat, branza dulce si stafide.
Cozonacii se coc în cuptorul bine preincalzit la temperatura de circa 180 grade C, dupa ce au crescut si incep sa se rumeneasca se da focul mai încet . In tot acest timp nu se deschide cuptorul. Dupa ce s-au scos din cuptor se lasa sa se raceasca în tava la caldura.
Specifici pentru zona Moldovei sunt cozonacii rotunzi si inalti, numiti si babe, neumpluti, a caror compozitie contine pana la 20 oua, unt, coaja rasa de lamaie sau/si portocala si esente de rom si vanilie, uneori stafide.
Cateva curiozitati despre cozonac :
1.Printre ramasitele unor comunitati din neolitic s-a gasit o forma de aluat de cozonac. De fapt, erau doar niste graunte sfaramate, inmuiate si coapte pe o piatra calda.
2.In Evul Mediu brutarii europenii pregateau foarte des cozonaci cu fructe uscate, pentru ca acestia se pastrau mai mult timp. In Britania secolului al 14-lea, Chaucer specifica in “Povestiri din Cantebury”, de cozonaci imensi pregatiti pentru momente speciale. Unul, care avea forma unui tort, fusese facut cu 13 kilograme de faina. Acesta continea unt, smantana, oua, condimente, stafide si miere.
3.Pana pe la jumatatea secolului al XIX-lea, francezii adaugasera in meniuri un al treilea fel, „desertul”. Acesta consta foarte des in cozonac. Tehnologia a ajutat la usurarea procesului de coacere a cozonacului. Bicarbonatul de sodiu, si curand praful de copt (un amestec uscat de bicarbonat de sodiu si un acid mediu), a luat locul drojdiei. Acestia au facut ca aluatul sa creasca si mai mult, dar cu mai putin efort. De asemenea, aparitia cuptoarelor cu temperatura ce putea fi reglata si controlata a fost un alt avantaj in coacerea perfecta a cozonacilor.
Dulci , aromati, pufosi si bine crescuti , cozonacii nostri te asteapta sa-i devorezi.
