Cu origini in Asia Mica, alunul este cunoscut si folosit ca leac inca din Antichitate. In Europa, alunul s-a raspandit mai intai in Grecia. Apoi in Spania, Italia si Turcia, si in zonele cu climat temperat si umed. Alunul era considerat simbolul pacii si sanatatii, dar si o sursa de bunastare si putere.
Alunele de padure sunt printre cele mai consumate fructe uscate. In cofetarie acestea se folosesc in productia de praline sau, combinate cu ciocolata, in fabricarea trufelor, la prepararea lichiorurilor si a cremelor.
Lista prajiturilor care contin alune de padure este destul de variata: torturi si buturugi cu alune de padure caramelizate, brownies, fursecuri, crumble cake, cheesecake cu ciocolate, cupcakes, tarte, etc.
Alunele de padure sunt folosite in stare proaspata, prajite sau prelucrate sub forma de pasta sau unt pentru prepararea produselor de cofetarie: ciocolata, prajituri, bomboane, creme, inghetate si nuga.
Lapte fabricat din alune de padure este o varianta potrivita pentru perioadele de post, dar si pentru vegetarieni ori cei care sufera de intoleranta la lactoza.
Turcia este cel mai mare producator de alune de padure din intreaga lume. Aceasta acopera 75% din productia mondiala, fiind urmata de Italia, SUA si Azerbadjan.
In Spania, alunele de padure sunt baza prajiturii torron (nuga), desert traditional de Craciun.
In Franta, bezeaua din faimosul dacquiose are in compozitie alune de padure si migdale.
Tortul vienez, specific Austriei, este preparat din pasta de alune de padure.
In Italia, alunele de padure reprezinta ingredientul vedeta din Frangelico, bautura obtinuta din plante aromatice si caramel. Baututa este consumata ca atare, in compania unei cafele sau ape minerale, ori adaugata in retetele de cocktailuri.
