Aztecii o numeau „tlilxochitl”, adica „floare neagra” in limba nahuatl,facand aluzie la culoarea fructului.
Pastaia de vanilie este fructul unei orhidee.
Orhideea de vanilie este unica din cele 20 000 de varietati de orhidee care produce ceva comestibil. Planta este o vita agatatoare si are nevoie de un anumit suport si semiumbra. In salbaticie , ea se catara pe copacii din padurile tropicale umede.
Orhideea de vanilie face flori galbene-verzui cerate si sunt dispuse in raceme. Florile se deschid doar o zi pe an, pentru cateva ore. Teaca verde si lunga,pastaia,care contine seminte mici,este recoltata manual la sase sau noua luni,inainte de faza maxima de coacere.
Pastaia de vanilie proaspata nu are niciun gust sau vreo aroma. Aceasta este supusa unui proces de prelucrare in urma caruia se obtine vanilina cu aroma si savoare caracteristica. Ca urmare a acestui proces si a polenizarii artificiale,vanilia este una din cele mai scumpe mirodenii din lume,dupa sofran.
Vanilia mexicana
In Mexic ,prima etapa a procesului de prelucrare este intinderea la soare a pastailor. Apoi,vanilia este depozitata in cutii speciale,invelite in paturi sau rogojini,lasata sa fermenteze. Dupa aceea,intr-un mod alternativ,vanilia este pusa la soare si ,apoi,la fermentat,ca in cateva zile pastaia sa devina de culoare maroniu-inchis.
Dupa acest proces pastaile sunt lasate pe paturi acoperite cu hartie cerata ca sa se usuce ,treptat,la temperatura ambientului pentru aproximativ 45 de zile.
Ultima etapa consta in asezarea pastailor in containere inchise,pentru aproximativ trei luni ,loc si timp in care isi vor forma aroma.
Producerea vaniliei presupune,asadar,un volum extins de munca.
Vanilia mexicana este considerata superioara prin aroma.
Vanilina se poate obtine pe cale artificiala din produse secundare ale celulozei ,dar asa cum confirma si marii gastronomi,nimic nu poate inlocui aroma inconfundabila a adevaratei vanilii.
Exotica si diafana, dar scumpa, vanilia este esentiala in cofetarie, in special in retetele pentru torturi si deserturi. O pastaie de vanilie buna trebuie sa fie moale,umflata,usor lipicioasa si usor de indoit.
Dupa ce i-a fost folosit miezul,pastaia poate fi utilizata pentru a aroma alte ingrediente.
1.Zahar vanilat sau sare vanilata
Pastaia ramasa poate fi indesata intr-un borcan plin cu zahar si lasata pentru cateva zile sa dea aroma si gust,sau poti usca pastaia si apoi sa o macini,intr-o rasnita sau robot de bucatarie,impreuna cu zaharul.
Acelasi proces il poti face si in cazul in care vrei o sare vanilata pentru produse patiserie, biscuiti, caramel sau budinci, morcovi caramelizati, homar sau cartofi dulci.
2.Fructe posate
Poti folosi pastaia ramasa in lichidul in care urmeaza sa posezi pere,gutui,mere sau orice alt fruct doresti.
Lichidul gros ramas poate fi pastrat pentru a da aroma ceaiurilor sau folosit ca si topping pentru inghetate.
3.Pentru cafea sau ceai
Daca esti fan al cafelei aromate, poti pune pastaia in ibricul in care fierbi cafeaua. O alta varianta este cea de a o macina impreuna cu boabele de cafea preferate.
Pentru ceai aromat poti proceda la fel,prin adaugarea pastaii de vanilie in ceainic alaturi de multa miere.
4.Pentru sarurile de baie
Sarurile de baie care si-au pierdut din miros sau carora vrei sa le adaugi arome noi,pot fi „reinviate” cu ajutorul pastaii de vanilie.Pune o pastaie in recipientul in care depozitezi sarurile si pe langa aroma,vei beneficia si de efectul calmant si relaxant pe care il are vanilia.