Lumânare aniversară

La fiecare aniversare așteptăm cu nerăbdare momentul în care ne așezăm în fața tortului și suflăm în lumânări, timp în care ne gândim la cea mai mare dorință care să ni se împlinească. Dar ce origini are această tradiție?

Una dintre cele mai populare versiuni își are originile în Germania secolului XVIII-lea. Atunci, în timpul festivalului „Kinderfest”, pe desertul celor mici erau puse câte două lumânări: una ce reprezenta lumina vieții sale și o a doua ce simboliza anii ce urmau să vină. Flacăra trebuia să rămână aprinsă întreaga zi și era înlocuită în cazul în care se consuma. La finalul zilei aceasta era stinsă printr-o suflare, existând credința că fumul din lumânări va duce către divinitate dorința sărbătoritului.

O a doua versiune își are originile în Grecia Antică, acolo unde dulciurile aveau formă rotundă pentru a simboliza ciclul complet al Lunii, iar lumânarea reprezenta reflexia acesteia. Desertul era oferit Zeiței Lunii, Artemis, iar fumul lumânărilor transmitea spre aceasta dorințele muritorilor.